Conferinta MARITIMA 2010
Scopul Conferintei organizata de LNR: PROMOVAREA PAVILIONULUI ROMAN LA NAVE DE TRANSPORT MARITIM
MARITIMA 2010
Dr. Andreea Atanasiu Croitoru
Liga Navală Română a organizat joi, 27 mai 2010, prima ediţie a Conferinţei Maritima 2010, iniţiativă susţinută de Ministerul Transporturilor, de Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, de companiile de navigaţie, de crewing şi de agenturare, de Sindicatul Liber al Navigatorilor şi de instituţiile de învăţământ maritim.
Lucrările s-au desfăşurat la Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, cu sprijinul Romanian Transport Promotion.
Sub titlul generic Promovarea pavilionului român, organizatorii seminarului, pornind de la perioada grea prin care trece sectorul transporturilor maritime, şi-au propus să dezbată şi, în mare măsură, au reuşit, schiţarea unor idei referitoare la posibile strategii în transportul maritim românesc, formularea unor sugestii referitoare la căi optime de urmat pentru revigorarea statutului maritim al României, de transformare a pavilionului român într-unul atractiv pentru armatorii români, dar şi străini, prin aplicarea unei politici fiscale avantajoase. S-a discutat şi despre modalităţi de protejare a profesiei de navigator prin managementul corect al resursrlor umane, prin elaborarea unui cadru legislativ maritim în România în concordanţă cu legislaţia europeană.
Proiectul de relansare, prin demersuri successive, a transportului maritim românesc, are drept obiectiv punerea bazelor pentru renaşterea flotei româneşti, readucerea României alături de celelalte ţări care au flote înregistrate sub pavilionul naţional
La dezbateri au participat: viceamiral (r) ing. Ilie Ştefan, preşedinte de onoare al Ligii Navale Române, cel care, de fapt, a avut ideea dezbaterii acestor probleme în cadrul unei conerinţe cu participare largă, clc Laurenţiu Mironescu, primul preşedinte al L.N.R. provenit din cadrele active ale marinei civile, moderatorul lucrărilor, membri ai Ligii Navale Române, reprezentanţi ai filialelor L.N.R. din Constanţa, Bucureşti, numeroşi reprezentanţi ai elitei shipping-ului românesc.
Ministerul Transporturilor a fost reprezentat de clc Viorel Olea, directorul general al Departamentului de transporturi navale, iar Parlamentul României, de deputatul Maria Stavrositu.
Startul oficial în realizarea proiectului a fost dat
Viceamiralul (r) ing. Ilie Ştefan, a făcut o trecere în revistă a momentelor principale din istoria flotei comerciale româneşti şi a pledat pentru renaşterea flotei sub pavilion român. Totodată a prezentat concluziile unui sondaj realizat în rândul celor ce activează în shipping. Majoritatea consideră că momentul nu este oportun pentru înfiinţarea unei flote maritime comerciale româneşti, din cauza condiţiilor de piaţă, iar cei care acceptă, totuşi, ideea consideră că numai capitalul privat îşi poate asuma o asemenea misiune, sau capitalul mixt, de stat şi privat.. În pofida controverselor de opinii, viceamiralul şi-a exprimat convingerea că România, „ţară binecuvântată cu ieşire la mare” a fost o putere navală şi trebuie să redevină o putere navală, ceea ce nu ar fi posibil fără renaşterea uneia din componentele sale de bază – flota maritimă comercială. Pentru atingerea acestui obiectiv LNR îşi propune să ducă o susţinută campanie de convingere a factorilor de decizie, campanie care debutează cu Maritima 2010.
Luând cuvântul, clc Viorel Olea a prezentat punctul de vedere al Ministerului Transporturilor şi a dat asigurări că doreşte se doreşte să se revigoreze transportul maritim comercial, dar cu respectarea cadrului legislativ oferit de Uniunea Europeană, respectiv: Cartea albă „Politica europeană de transport” şi Convenţia privind „Ghidul pentru ajutorul de stat în transportul maritim”. Referinduse
Invitat să-şi exprime punctul de vedere, Mihai Daraban, preşedintele unicei camere de comerţ din România care are navigaţia în obiectul său de activitate, s-a arătat încântat de iniţiativa Ligii Navale, exprimându-şi speranţa că seminarul va răspunde unor întrebări, mai mult sau mai puţin delicate şi va finaliza lucrările cu o rezoluţie cuprinzând soluţii menite să contribuie la renaşterea flotei româneşti. Trecutul trebuie lăsat în urmă. Oricum, în anul 2000 nu am mai fi avut flotă, cea mai mare parte a navelor depăşind cu mult durata medie de viaţă normală, iar nave noi neadăugându-se. Marile companii petroliere, arăta domnia sa, nu folosesc nave cu vârsta.mai mare de 15 ani. „Acum trebuie să lucrăm pentru viitor, să vedem ce trebuie făcut pentru a atrage navele sub pavilionul român. Există o flotă de 1,5 - 2 milioane tdw, care aparţine unor români, dar care este înregistrată sub pavilioane mult mai atractive din numeroase puncte de vedere“. Menţionând prezenţa Raiffeisen Bank printre susţinătorii iniţiativei, domnul Daraban a precizat că viitoarea Lege a pavilionului trebuie să răspundă şi condiţiilor impuse de băncile comerciale, pentru că ele asigură finanţarea companiilor de shipping. Un aspect important atins de domia sa în discursul rostit, s-a referit la potenţialul enorm pe care îl reprezintă Dunărea pentru flota românească. Statisticile portului Constanţa vorbesc de la sine. De exemplu, din 14.000 de nave operate în portul Constanţa în anul 2008, 8.000 au fost fluviale. Dar, pentru ca navigaţia pe fluviu să redevină eficientă sunt necesare o serie de măsuri care să asigure pescajul pe fluviu timp de 365 de zile pe an, spărgătoare de ghiaţă şi pieţe în Europa Centrală, Serbia, Slovacia, Ungaria, Austria fiind, după părerea sa, suficiente chiar şi pentru dezvoltarea, portului Constanţa. Momentul este favorabil dacă se are în vedere că Serbia nu mai are aceleaşi relaţii cu Muntenegru, care a recunoscut Kosovo în defavoarea sa, deci nu mai are acces la mare.
În continuare, clc Laurenţiu Mironescu, moderatorul lucrărilor, a dat cuvântul vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Cristinel Dragomir, care a venit
Făcând apel la modelelor europene, dintre care modelele olandez, norvegian şi grecesc sunt aplicate în 15 state comunitare, clc. Laurenţiu Mironescu, preşedintele LNR, a prezentat experienţa statelor europene în susţinerea pavilioanelor naţionale. În anii ´70 - ´80, Europa s-a confruntat cu o migraţie a flotelor bătrânului continent spre pavilioanele de complezenţă, mult mai atractive din punct de vedere fiscal, a spus el. În acest deceniu, UE şi-a regândit strategia şi a legiferat ajutorul de stat pentru transportul maritim. Multe dintre statele membre profită de cadrul comunitar permisiv şi aplică o serie de facilităţi. Cea mai importantă dintre ele este înlocuirea impozitului pe profit cu o taxă modică pe tonajul navelor. „În acest moment, doar trei nave arboreazã pavilionul român, dintre care douã sunt de stat“, a declarat preşedintele LNR. Potrivit lui, birocraţia sufocantã şi lipsa facilitãţilor fac ca armatorii sã se îndrepte cãtre state unde sunt scutiţi de la plata unor anumite taxe, ceea ce încurajeazã investiţiile în domeniul maritime. Laurenţiu Mironescu a trecut în revistă un evantai de facilităţi şi condiţii care ar trebui să se regăsească în viitoarea Lege a pavilionului român. Preşedintele Ligii Navale Române a trecut în revistă şi facilităţile şi condiţiile care ar trebui să se regăsească în noua lege a pavilionului român, care să stimuleze crearea unei flote româneşti solidă din punct de vedere numeric, dar nu numai.. În acest context, Laurenţiu Mironescu şi-a exprimat convingerea că “Liga Navală Română poate deveni un forum de iniţiativă şi susţinere pentru dezvoltarea industriei nautice româneşti, aşa cum s-a întâmplat şi în alte state europene, de exemplu, în Belgia“. În concluzie, a arătat domnia sa, sunt suficiente argumente şi justificări pentru a încheia aceste lucrări cu o iniţiativă legislativă menită, prin aplicarea ei, chiar şi în condiţii de criză, să facă posibile investiţiile sub pavilionul României, ceea ce ar aduce încasări la bugetul de stat pe care altfel nu le-ar fi realizat niciodată. Mai mult, ar oferi locuri de muncă celor 35.000 de navigatori personal brevetat, numeroşilor marinari, dar şi lucrători în domeniile conexe flotei.
Clc. Andrian Mihei, preşedintele Asociaţiei Armatorilor din România, a precizat că iniţiativa luată în discuţie este salutară. Renaşterea pavilionului naţional nu implică nicio cheltuială din partea statului român. Dimpotrivă, acesta va avea de câştigat. El a atras atenţia că nu sunt suficiente facilităţile şi că e nevoie de stabilitate legislativă, pentru a nu se repeta ceea ce s-a întâmplat în 1999. Atunci, „Ministerul de Finanţe şi BNR au îngropat regimul special maritim, care începuse să atragă companiile de navigaţie“. În acelaşi timp cu România, Georgia a înfiinţat propriul regim special, iar astăzi a ajuns la 300 de nave înregistrate, care îi aduc „o căruţă de bani“, în fiecare an. Chiar şi Republica Moldova, cu o ieşire de doar 800 de metri
O importantă problemă luată în discuţie a fost şi cea referitoare
Clc. Dan Urecheanu, preşedintele companiei de crewing „Arpinav”, a prezentat experienţa Franţei. Şi ea a făcut greşeli, pe care a trebuit să le repare prin introducerea facilităţilor fiscale, pentru a recâştiga flota pierdută. Domnul Urecheanu a evidenţiat mai multe probleme concrete, la care trebuie să răspundă Legea pavilionului român, pentru a atrage armatorii şi asta o poate face numai statutul fiscal al pavilionului. Între altele se evidenţiază, problema garanţiilor bancare, moneda folosită, vârsta maximă a navelor, inspecţiile şi societăţile de clasificare admise, repatrierea profitului, naţionalitatea comandanţilor şi a echipajelor etc.
Clc. Laurenţiu Lazăr, consulul onorific al Norvegiei, specialist în domeniul crowingului, a pus accentul pe problemele sociale: „Este nevoie de un statut al navigatorilor şi de armonizarea Codului muncii cu acesta“.
Adrian Mihălciou, preşedintele Sindicatului Liber al Navigatorilor, a început prin a arăta că „trebuie să învăţăm din greşelile trecutului pentru a nu le repeta în viitor“. După părerea sa, România nu a avut o strategie maritimă coerentă, reală. Flota era bătrână, dar putea să renască „vândută în schimbul unor nave noi care ar fi trebuit direcţionate către sistemul burselor şi, de aici, către sistemul privat, fără ca acel vestit FPS să fie arbitrul părtinitor al excluderii şi decăderii shipping-ului românesc”. Instituţia pe care o conduce, sindicat al marinarilor reprezentativ în România, este interesată şi susţine existenţa unui pavilion român care să încurajeze pe români să devină armatori. În acelaşi timp, doreşte o legislaţie modernă, care să oferă facilităţi în primul rând românilor şi apoi capitalului străin. În noua legislaţie, a spus Adrian Mihălcioiu, trebuie să existe un capitol referitor la contracte de muncă arbitrate pentru cei care folosesc pavilionul român, contracte negociate în urma unui dialog real între reprezentanţii armatorilor şi cei ai marinarilor, iar legislaţia odată stabilită şi intrată în vigoare să nu poată fi „clintită” decât cu acceptul celor două părţi, pentru că, dacă schimbările politce atrag după sine şi schimbarea legislaţiei, „se distruge tot ce încercăm să clădim azi“. Vorbind despre contractele colective de muncă liderul SNL a vorbit şi despre necesitatea aplicării Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii din 2006, privind condiţiile minime de muncă şi viaţă la bordul navelor. În ceea ce priveşte politicienii care dirijează destinele flotei, aceştia trebuie să fie „oameni proveniţi din shipping şi pentru shipping”, nu numiţi politic, oameni care nu au nici o legătură cu marina şi navigaţia. „Sperăm – a încheiat Adrian Mihălcioiu – să nu pierdem 115 ani de flotă maritimă comercială, singura ţară din lume cu ieşire la mare fără flotă maritimă“.
Luând cuvântul profesorul univ. dr. inginer Haralambie Beizadea, din cadrul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, a arătat domeniul transporturilor maritime este important de vreme ce 90 % din transporturile mondiale se execută pe mare, transporturi deservite de aproximativ 1.250. 000 nave şi 7 miliarde de navigatori, dintre care 45.000 ofiţeri. De aceea şi azi, în conduţiile crizei economice există nevoia de personal, în special brevetat, deficitul de ofiţeri fiind mare. În acest context, pregătirea personalului navigant în România trebuie abordată cu foarte mare seriozitate, pentru a forma specialişti adecvaţi navelor moderne, unanim acceptaţi. Cu atât mai mult cu cât, avem tradiţie în domeniu, competenţele profesionale ale navigatorilor români fiind apreciate de armatorii români şi străini. Dar, buna desfăşurare a procesului de pregătire se confruntă cu o serie de probleme majore, cum sunt: susţinerea financiară prtecară a învăţământului de marină, sigurarea pregătirii practice a cadeţilor, aceştia fiind adesea refuzaţi de armatori; numărul admis obligatoriu al acestora la bord ar trebui prevăzut în Statutul pavilionului român. Într-adevăr, performanţele profesionale ale unora dintre ei lasă, uneori, de dorit ceea ce impune ca pregătirea profesională de calitate să fie dublată de o selecţie cu adevărat exigentă. Cu siguranţă, aici joacă un rol foarte important aspectul socio-uman, navigaţia fiind o profesie care cere şi calităţi native speciale; ar trebui ca legislaţia să prevadă în statutul de pavilion, mijloace de selecţie a celor care doresc să o practice această profesie, bazate pe profilul psihologic. Rezumând, în alocuţiunea sa, ing. Haralambie Beizadea a pledat ca, odată cu Legea pavilionului, să se soluţioneze probleme precum: statutul navigatorilor, stagiile de practică ale cadeţilor, stagiile de pregătire profesională la bordul navelor şi examenele de absolvire.
Referindu-se la cele afirmate de antevorbitor, Laurenţiu Mironescu şi-a exprimat părerea că politica de pavilion ar trebui să prevadă şi rezolvarea punctelor slabe ale învăţământului de marimă, între altele prin înfiinţarea sau reînfiinţarea şcolilor de specialitate, în primul rând a Liceului de marină, desfiinţat cu ani în urmă, adevărată „fabrică de caractere după părerea sa“.
Contraamiralul de flotilă dr, Romulus Hîldan, şeful Serviciului Doctrină şi Instrucţie din cadrul Statulu Major al Forţelor Navale a luat cuvântul arătând că o mare problemă în evoluţia marinei române este legislaţia ambiguă, stufoasă, nebazată pe o doctrină unitară elaborată în concordanţă cu interesul naţional în întregul său. După părerea sa, Liga Navală Română, prin prezentul demers, „inaugurează o etapă benefică pentru interesele navale ale României“. Dacă cele preconizate vor deveni realitate, vor putea fi luate măsuri şi pentru abordarea unitară a învăţământului de marină, domeniu care impune şi schimbarea unor mentalităţi. „Nu mai avem nevoie- a spus domnia sa - de un învăţământ informativ, bazat pe cursuri create pentru profesori. Avem nevoie de învăţământ de perspectivă, capabil să formeze specialişti performanţi, învăţământ în care să fie implicaţi şi ofiţeri de marină civilă, oameni cu mare experienţă în navigaţie, comandanţii de lungă cursă fiind, prin analogie, amiralii marinei comerciale”.
În finalul lucrărilor, preşedintele LNR Laurenţiu Mironescu, a anunţat participanţii că în cel mai scurt timp, vor primi, în formt electronic, propunerile legislative, elaborate pe scheletul Ordonanţei 116/1998, puse, în acest mod, în discuţia celor interesaţi. Proiectul de lege schiţat de noua conducere a Ligii Navale Române, îmbogăţit cu propunerile participanţilor, va fi prezentat Ministerului Transporturilor, care s-a angajat să-l susţină. În toamnă, odată cu redeschiderea lucrărilor, proiectul legislativ, însoţit de Statutul navigatorului, va fi înaintat Parlamentului
În încheiere, viceamiralul (r) ing. Ilie Ştefan, preşedinte de onoare al LNR, a mulţumit participanţilor pentru prezenţa la eveniment şi contribuţia adusă prin intervenţia domniilor lor, la găsirea celor mai bune soluţii pentru renaşterea marinei comerciale române, asigurând auditoriul că Liga Navală Română, chiar dacă nu poate rezolva efectiv problemele, poate, prin argumente pertinente susţinute într-o campanie de convingere de durată, să sprijine reuşita lor.
„Maritima 2010" a demonstrat că ideea renaşterii flotei sub pavilion român are o bază largă de susţinere în rândul celor ce activează în shipping-ul românesc şi nu numai.
Iniţiativa a fost sprijinită de importante instituţii bacare şi media: Raiffeisen Bank, sponsor principal, revista „Nautiq“, partener media principal, Sky FM, CTV, „Cuget Liber“, „Replica“ şi „Marea Noastră“, parteneri media.
S-au ivit speranţe. Se aşteaptă urmări pozitive.
